Ce vorbim in preajma lui David

Citind despre micile si marile bucurii ale lui Alex in calitate de parinte, mi-am amintit ca eu am trecut de faza in care asteptam ca David sa traga un "vant" (c-asa ii spunem noi elegant). Acum trebuie sa am mare grija la ce si cum ii spun lui David, pentru ca altfel o sa repete cand mi-e lumea mai draga. De exemplu, pentru ca e obisnuit ca atunci cand e dus la culcare sa ma tina cu el in pat pana adoarme, ca sa mai scap din camera, cateodata ii spun ca ma duc la baie sa ma spal. Si daca nu ma lasa, ii explic ca trebuie sa ma spal ca put. Chestia asta prinde de fiecare data, insa am inceput sa o evit. Daca se trezeste intr-o zi in parc ca spune "Mami pute", eu pe unde mai scot camasa (daca mai e cazul)? Si faza asta nu-mi vine in minte asa, din intamplare, ci pentru ca saptamanile trecute, in timp ce era cu mine si Ciprian in parc se trezeste sa ne spuna ca bunica ii da in dinti. Bine din gura lui David, in scriere fonetica a sunat cam asa "Ghica da dinti", dar a fost insotita de urmatorul gest: pumnisorul strans ca si cum ar fi vrut sa-si traga una in gura. Am ramas socati si eu si taica-su, mai ales, ca va spun sigur nu e cazul sa sunati la Protectia Copilului, pentru ca bunica lui e in stare sa ma bata pe mine daca doar ridic vocea la copil, iar David face ce vrea din ea. Eu personal chiar cred ca de fapt el i-a si dat de cateva ori asa cu pumnisorul in dinti. Iar gestul am inteles mai tarziu unde il vazuse: la un meci de box la tv. De atunci are interzis la sporturi violente, desi nici in Tom si Jerry, desenele pe care le vede acum, personajele nu se imbratiseaza cu drag.....

P.S. O sa-l pun pe Ciprian sa va scrie injuraturile codate care se spun cand esti la volan cu copilul in masina si o blonda (ca mine) iti taie calea...