joi, 8 septembrie 2011

Din nou septembrie

E singurul loc unde pot sa scriu despre asta....desi stiu ca inca o persoana va citi si va plange.Sunt 11 ani de cand urasc luna asta. Acum, ma gandesc daca durerea trece vreodata. Imi privesc baietelul si-i multumesc lui Dumnezeu pentru perfectiunea lui, dar inima-mi sangereaza. Ma intreb iar daca mi se va vindeca vreodata. Inca imi imaginez cat de inalta ar fi fost, ce ar fi spus, ce i-ar fi placut, cum as fi alintat-o si cum ar fi sunat in gurita ei cuvantul~ mama~. Ma doare orice inchipuire a momentelor pe care le-am pierdut, de care n-am avut parte. Te iubesc, ingerasul meu si nu voi inceta niciodata sa-ti duc dorul.

P.S Pentru cei care intamplator cititi aceasta postare, va rog sa nu va intristati, desi au fost momente in care am vrut sa-mi strig durerea, sa urlu. Nu pentru asta am scris-o, ci pentru ca simt macar in luna septembrie sa vorbesc (sa scriu) despre ea...Restul timpului e al lui David..

joi, 23 iunie 2011

Fara politica

Acesta e mai mult un PS la cealalata postare. De ce? Pentru ca intr-o zi in care gandurile mi-au fost incalcite in politica, mi-am dat seama ca acest blog nu are culoare politica. E curat asa cum e copilul meu. Are insa culoarea roscata, a parului lui David si....ATAT.
Noapte buna tuturor sau asa cum ii spun lui David...inchideti ochii pentru ca Mos Ene sa va aseze pe pleoape petale de floare pline de vise frumoase, cu jucarii, cu multe dulciuri si multe, multe baloane colorate...

David a dansat calusarii




A trecut mult timp de cand nu am mai scris. Intre timp, David a incheiat primul lui an la gradinita. A invatat multe lucruri frumoase, si-a facut prieteni si ...a invatat sa danseze calusarii. La serbarea de sfarsit de an, aproape ca am plans de emotie cand mi-am vazut baiatul pe scena dansand. Doamne, in acele clipe mi-am dat seama ca oricate probleme am in viata, daca imi vad copilul zambind fericit, inseamna ca merita....Merita sa fac sacrificii, sa ma zbat, sa sufar, pentru ca zambetul sau imbratisarea lui David ma fac sa uit. Cand am postat pe facebook poze de la serbare am scris ca asa a aratat ziua mea perfecta si asa a fost. Copilul e acea parte frumoasa din viata care acopera tot ce e urat.
Cum a fost David la serbare? Perfect. Chiar daca s-a incurcat la poezia pe care cu doua seri inainte mi-o spusese perfect si pe care o repetam zilnic de o luna, chiar daca uita sa cante, chiar daca s-a foit continuu pe bancuta. Am savurat fiecare clipa. Minunata