duminică, 28 iunie 2009

Ploaia si ...Dumnezeu plange

De ceva timp, ploaia a devenit nelipsita din viata noastra. Nu a fost zi, in ultima perioada, fara o ploaie sau chiar o furtuna. Dar nu despre vreme vreau sa scriu ci despre David care a ajuns la varsta in care are totdeauna pe buze intrebarea ”De ce?”. Ieri, cand a inceput sa ploua, i-am spus ca trebuie sa intre in casa si, bineinteles ca m-a intrebat ”de ce, mami?”. I-am spus, pentru ca ploua. Si a venit din nou ....”De ce?”. Ei, ce raspuns ii dati voi unui copil de nici trei ani la intrebarea de ce ploua? ”Asa plange Doamne-Doamne”, i-am raspuns pentru ca a fost primul lucru care mi-a venit in minte si care sa fie si ceva ce sa inteleaga el. A fost multumit de raspuns, taica-su insa, nu prea! Asa ca imi dau seama ca trebuie sa pregatesc un set de raspunsuri pentru fenomenele naturale si pentru alte multe chestii care ni se intampla. Sper insa sa nu ma intrebe foarte curand cum se fac copiii.....

2 comentarii:

  1. si mai greu este cand poaie este imbracata si in tristetea ta, arunci parca torul se naruie

    RăspundețiȘtergere
  2. .......... sau de ce la unele mamici barza vine cu... calutzi din lemn

    RăspundețiȘtergere