Imbatranesc...dar nu-mi pare rau

Saptamana care incepe este una a bilanturilor. Asa m-am obisnuit de ani buni sa fac inainte de ziua mea, asa cum multi fac in decembrie, cand se schimba anul calendaristic. Eu imi fac bilantul in august. Acum bifez lucrurile implinite in ultimul an, cele pe care as fi vrut sa le fac si cele pe care le-am amanat. Imi place sa spun ca eu imi numar anii in realizari, dar anul acesta a fost greu si chiar daca nu pot sa trec multe liniute la realizari, am in schimb multe la experienta
- Iubesc acelasi barbat, acum mai mult si mai matur, pentru ca mi-am dat seama ca e tatal perfect pentru copilul meu
- David e copilul pe care mi l-am dorit intotdeauna si creste fumos, sanatos...si tare destept
- Ne-am luat masina noua, iar mie mi-a ramas Forduletul pe care abia astept sa-l conduc
- Casa de la tara e aproape gata si am petrecut cateva weekenduri frumoase acolo. Imi place tot mai mult viata la tara, cand am tot confortul
- Am trecut prin experienta unui incediu, din care Dumnezeu ne-a ajutat sa iesim bine cu totii
- Am fost dezamagita de cativa oameni din apropierea mea si mai ales...de prieteni
- Am cunoscut putini oameni interesanti si prea multi...interesati
- Nu am reusit sa-mi iau carnetul de sofer
- Nu am reusit sa-i implinesc lui Ciprian dorinta de a ajunge in SUA
- Nu am reusit sa-mi schimb apartamentul cu unul mai mare

Viata la 36 de ani imi doresc sa fie:
- mai putin stresanta
- sa ma plimb mai mult
- sa petrec mai mult timp cu baietii mei
- sa-mi iau carnetul (in urmatoarea luna)
- sa ne mutam in alta casa
- sa-l cunosc pe primul meu finut, care sa fie sanatos